Teorii ale conspiraţiei. O analiză filosofică

Institutul Mises

Teoriile conspiraţiei nu au o imagine prea bună, în ciuda popularităţii lor. Nu de puţine ori când cineva vrea să discrediteze o explicaţie este suficient să observe condescendent „hai că asta e deja conspiraţie”!, sugerând cumva o interpretare exagerată şi cu totul implauzibilă. Acest lucru este, fără îndoială, facilitat de existenţa unui mare număr de astfel de teorii sau ipoteze, nu puţine dintre ele complet fanteziste. Pe de altă parte însă, ele nu pot fi evacuate complet şi chiar atât de facil din spaţiul cunoaşterii. Revin (sau sunt elaborate) cu insistenţă, iar unele dintre ele au insolenţa de a se dovedi până la urmă adevărate, caz în care îşi dovedesc pur şi simplu utilitatea – oricât de limitată – în cunoaşterea şi înţelegerea realităţii.

Cursul combină elemente de filosofia ştiinţei, analiză de tip public choice şi perspectiva propusă de şcoala austriacă de economie pentru a analiza un produs epistemic mai puţin cercetat: teoriile conspiraţiei. Va consta în 3 întâlniri şi îşi propune să atingă următoarele 5 elemente:

1. Individualismul metodologic în teoriile conspiraţiei. În diverse teorii politice entităţile care acţionează pot fi indivizi sau entităţi agregate ca voinţa neamului, cererea agregată, spiritul naţional etc. Aici ne va interesa natura entităţilor din teoriile conspiraţiei. Punctul nostru de plecare va fi că, în general, actorii teoriilor conspiraţiilor sunt indivizi concreţi, cu nume şi prenume, chiar dacă de cele mai multe ori sunt invocate organizaţii: Illuminati, Masoneria etc.

2. Testabilitatea teoriilor conspiraţiei. Potrivit unor critici teoriile conspiraţiei sunt în mod suspect imune la critică, la respingere prin apel la fapte, fiind astfel înrudite cu teorii precum scepticismul, marxismul şi psihanaliza. Vom examina posibilitatea ca aceste teorii să fie infirmate prin fapte.

3. Problema adevărului în teoriile conspiraţiei. În acest punct ne interesează o analiză a teoriilor conspiraţiei din punctul de vedere al adevărului şi falsului. Este demn de menţionat că există teorii ale conspiraţiei care cu timpul s-au dovedit a fi adevărate. De asemenea, prin comparaţie cu alte curente aparent mai respectabile, operează (sau sunt cel puţin compatibile) cu o teorie tare a adevărului.

4. Natura umană în teoriile conspiraţiei. Teoriile conspiraţiei asumă o imagine pesimistă asupra fiinţei umane, o imagine diferită de cea caricatural şi facil optimistă din alte sisteme de gândire cum ar fi, de exemplu, socialismul.

5. Scepticismul antisistem în teoriile conspiraţiei. Teoriile conspiraţiei oferă explicaţii alternative celor oficiale. Scepticismul teoriilor conspiraţiei nu este unul radical ca în anumite forme de scepticism, ci este unul selectiv, care vizează lipsa de plauzibilitate a anumitor interpretări guvernamentale pentru anumite evenimente. Ne interesează, prin urmare, o analiză şi o evaluare a acestei atitudini antisistem.

Lector

Costel Stăvărache este cercetător asociat Centrului pentru Dezvoltare şi Analiză Instituţională (CADI), absolvent al Facultăţii de Filosofie, Univeritatea Bucureşti şi doctor în ştiinţe politice, SNSPA.

Cum se desfăşoară întâlnirea?

Întâlnirea va consta într-o prezentare, urmată de o sesiune de întrebări şi discuţii. Numărul maxim de participanţi înscrişi este de 15.

Perioada de desfăşurare a cursului

Cele 3 întâlniri ale cursului se vor desfăşura în perioada 10 noiembrie – 24 noiembrie 2016, săptămânal, joi, începând cu orele 18,30. Durata întâlnirii este de cca 2h/întâlnire.

Loc

Cursul se desfăşoară la sediul Academiei Private pe Calea Călăraşilor 161, et. 2, cam. 26, sector 2, Bucureşti.

Preţ

150 RON / 3 întâlniri, 60 RON/ 1 întâlnire

Studenţii şi elevii beneficiează de reducere: 120 RON / 3 întâlniri, 50 RON/o întâlnire

Contact

Pentru înscriere ne puteţi contacta per e-mail la contact@academiaprivata.ro sau pe adresa http://academiaprivata.ro/curs/teoriile-conspiratiei-o-analiza-filosofica/

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)