Pe 15 martie 2016, a avut loc conferinta Growth Forum, organizată de profit.ro. Mai jos găsiți argumentele prezentate în cadrul acestui evenitment de Vlad Topan, președintele Institutului Mises România:
E limpede că problema unei strategii de dezvoltare este complicată și nu știu dacă a ieșit din dezbaterile de până acum o strategie coerentă de dezvoltare. E bine că s-a pus în discuție. Opțiunile mele sunt mai degrabă în direcția pieței libere, a economiei de piață și atunci strategia de dezvoltare nici nu ar trebui, pe fond, să fie o problemă de stat.
Opțiunea pieței libere, cea mai realistă
S-au deplâns multe lucruri în aceste două zile, inclusiv că statul nu a reușit să completeze proiectul autostrăzilor, și atunci apare întrebarea: oare de ce ar fi în stare același stat să completeze un proiect mult mai amplu, de timpul strategiei naționale de dezvoltare?
Și opțiunea niciunei strategii, laissez-faire, a pieței libere, ar trebui luată în vedere, pentru că, după experiența mea de cercetător în domeniul economiei, cred că, pe fond, ca instituție cu abilități destul de limitate, statul nici nu știe și nici nu poate ști pe ce direcție să dezvolte o economie.
Mai bine mic și local, decât amplu și ușor de capturat de grupuri de interese
Dacă totuși o face, opțiunile mari pentru care propune de la centru susținere devin prilej de fotbal politic, devin prilej de antreprenoriat politic, în care diverse interese, diverse sectoare încearcă să captureze strategia pe termen lung în direcția convenabilă. Și atunci e mai degrabă periculos să propui un proiect atât de amplu. Mai bine mărunt, local sau deloc la nivel politic, eventual doar pentru câteva funcții de bază.
Când statul e la cârmă și se preocupă foarte mult, ca proiect de amploare, de dezvoltare, crează hazard moral, crează îndreptățire, crează anumite sectoare și grupuri de interese față de care după aceea rămâne dator. Subvenționează, practic, de multe ori eșecul.
Fondurile europene, supralicitate
Și moneda bătută pe sursa fondurilor europene e un fel de supralicitare a unui model bazat pe ajutor străin, care s-a dovedit falimentar în istorie. Nu văd de ce ar reuși să ne scape de probleme de data aceasta. Supralicităm foarte mult și, după experiența mea, cred că aceste fonduri crează mai degrabă sectoare și firme care nu mai sunt viabile ulterior pe cont propriu. Cunosc persoane care și-au înființat firme pentru proiecte pe fonduri europene și le au de un an de zile, dar încă nu au făcut nimic concret pentru obiectul de activitate al firmei, iar dacă vor putea fi profitabile apoi pe cont propriu e un total mister.
Fără experimente excentrice în politica monetară
Ar trebui să mergem contra curentului. Curentul e acum pentru experimente, de exemplu în politică monetară, în politică macroeconomică. Cred că ar trebui să fim conservatori, fără prea multe politici neortodoxe, fără dobânzi negative, fără intervenție masivă a statului, fără deficite bugetare, fără proiecte gigantice de investiții publice.
E posibil, în viitorul apropiat, să ne confruntăm cu încă un episod de criză. Sunt multe voci care spun că criza încă nu s-a încheiat, că încă nu s-au lichidat investiții greșite și e posibil – ca profesor îmi permit să pun lupa pe o perioadă îndelungată – să vină vremuri ciudate care să pună în discuție iarăși inclusiv opțiuni de politică economică consacrate, de la jumătatea secolului 19, atunci când s-a acreditat sistemul modern monetar-financiar-bancar, în speță cel cu bancă centrală, cu rezervă fracționară și cu monedă simbol, monedă decret, așa cum este ea produsă în toate regimurile monetare contemporane.
Prudență
Vin tot felul de elemente, de exemplu discuțiile pe bail in, rolul deponenților ca potențiali investitori în bănci, probleme care se ridică în legătură cu darea în plată, despre bail-out, dobânzile negative, quantitative easing în reprize nesfârșite. Sunt simptome ale unei puneri în discuție, destul de importante, a unor sisteme economice importante, în speță cel financiar-bancar, cu care am fost obișnuiți în secolul trecut. Și atunci e bine să fim foarte prudenți.
Pentru mai multe opinii, citiți relatarea de aici.
