Negarea economiei la ZF şi un lucru nespus în recenta dezbatere despre salariul minim

Tudor Smirna · 19 decembrie 2014

De ce ne-am aştepta la cunoaşterea unor elementare noţiuni de economie de la redactorii unei publicaţii financiare? Dacă salariul minim sună bine şi e bun pentru buget, atunci trebuie apărat, şi dacă este imposibil de contracarat argumentul că este nociv ca salariul să fie fixat peste nivelul permis de productivitatea muncii, atunci să negăm ideea că la noi productivitatea muncii este mai mică decât în Vest, unde ia uite ce salarii, minime şi nu numai, mari au. Maxim raţionament, am putea spune!

Ia, să aruncăm la gunoi poezia că salariile sunt mici pentru că productivitatea e scăzută. Unde, la noi, în ţara noastră mândră, bogată, primitoare şi protecţionistă? Niciodată! La noi productivitatea este fix ca la ei, o casieriţă marchează tot atâtea produse ca şi una de-a lor. La Carrefour, nu la buticul de la colţul blocului, că la butic merge un pic mai greu. Păi de ce a mai venit investitorul francez la noi aicişea, dacă nu dă salar ca la el, acoloşea, nu? Vor profit? De aia iese capitalul la deplasare externă? Profit, şi îl plimbă pe unde vor ei, au voie să îl ia din ţară aşa, fără să ne întrebe şi pe noi, poporul acesta frumos împreună cu conducătorii lui bravi, ce părere avem?

Serios. Sau, de ce au taximetriştii noştri venituri aşa de mici, dacă merg tot atâţia kilometri ca cei din Belgia? Pentru că belgienii plimbă pe unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe continent, în merţane şi BMW-uri? Un motiv cam ridicol, să te gândeşti vreodată că productivitatea are un element calitativ şi e apreciată în termeni monetari, nu doar în unităţi fizice. Nu?

Nu, pentru că:

1. Productivitatea valorică marginală actualizată este noţiunea exactă care dă limita de sus a preţului de piaţă care este salariul, pentru marfa, factorul de producţie, care este tipul specializat de energie pe care îl poate oferi un om într-un proces de producţie.

Valorică pentru că nimeni nu va fi atât de nătâng pe banii lui încât să-şi închipuie că poate compara productivitatea din procesul lui de producţie cu productivitatea dintr-un proces diferit, altfel decât în termeni monetari, prin calculul economic făcut posibil de monedă şi de preţurile de pe piaţă.

Marginală pentru că nimeni nu va primi un salariu în funcţie de productivitatea medie calculată într-un proces de producţie, ci în funcţie de cât aduce în plus aportul său individual. Fiecare om are la un moment dat limita lui de productivitate, oamenii sunt diferiţi, fiecare îşi are salariul lui maxim scris în constelaţia de preţuri a pieţei actuale.

Actualizată pentru că procesele de producţie iau timp şi antreprenorul trebuie să reducă ceea ce va primi peste un timp sub formă de încasări pentru a plăti acum salariatul. Altfel, e ca şi cum ar da credit fără dobândă. Este acelaşi principiu al scontului care guvenrează orice plată în avans.

2. Concurenţa între ofertanţii de muncă este cea care dă limita de jos a preţului acestei munci. Acolo unde concurenţa este mică, ofertanţii sunt relativ puţini şi pot negocia în sus salariile (dar nu peste limita maximă descrisă mai sus). Pe o piaţă ferită de intrarea unor noi ofertanţi de muncă, de exemplu, salariile vor fi relativ mai mari, iar pe piaţa unde aceşti ofertanţi sunt constrânşi să stea şi unde sunt multi candidaţi calificaţi pentru acelaşi loc de muncă, salariile vor fi relativ mai mici.

Din acest motiv, salariile nu se aliniază în realitate la productivitatea marginală a lucrătorilor, ci atât de jos cât poate antreprenorul să ofere pentru a-şi maximiza profitul fără să îl piardă prin contractarea muncii de către alt angajator, pe un salariu mai mare.

Salariile pot creşte doar în limita creşterii relative a înzestrării cu capital. Pe măsură ce apar mai mulţi investitori, vor fi nevoiţi să concureze pentru adjudecarea mâinii de lucru, pe care vor trebui să o plătească mai bine, să-i dea o parte mai mare din veniturile reale pe care sunt dispuşi consumatorii să le ofere pentru produse. Dar niciodată peste limita de sus a productivităţii.

3. Veniturile care contează când facem comparaţii de putere de cumpărare sunt cele reale. Cu alte cuvinte, contează şi ce costuri are o casieriţă din Vest, care poate că plăteşte pe chirie sau transport de două ori mai mult decât una din România, nu numai ce venituri nominale are.

4. Un lucru care nu s-a spus în dezbaterea salariului minim până acum este că nelasând angajaţii şi angajatorii să se întâlnească la un preţ corect, dar aflat sub cel fixat prin decret, nu doar potenţialii angajaţi sunt lăsaţi pe drumuri (ca să nu mai vorbim de profiturile pierdute ale antreprenorilor). Un alt efect nociv este acela că veniturile reale ale tuturor celor din economie sunt scăzute, relativ, prin neaducerea pe piaţă a produselor şi serviciilor pe care le-ar fi generat muncitorii neangajaţi. Ei ar fi crescut oferta existentă, ar fi dus preţurile în jos şi ar fi sporit astfel prosperitatea şi puterea de cumpărare a societăţii în general (implicit şi pe a lor în calitate de consumatori). Salariul minim sărăceşte aşadar de două ori, o dată în particular şi apoi în general.

Pe termen mediu sau lung, angajatorul ar putea folosi banii pe care nu i-a dat pe salarii pentru achiziţionarea de maşini şi unelte care să înlocuiască munca interzisă prin salariul minim. Dar acest lucru nu este posibil pe termen scurt, iar în unele cazuri, pur şi simplu nu este posibil deloc, la nivelul tehnologic actual.

Să nu uităm că scopul ultim al economiei este producţia eficientă şi prosperitatea, nu gradul de ocupare. A da multe locuri de muncă este un scop derivat, iar salariul minim în nici un caz nu este un mijloc de a atinge acest scop derivat.

Articole precum cel din ZF, în măsura în care popularizează ideea marxistă că profiturile aparţin muncii sau ideea că statul – şi nu piaţa – ar trebui să fie cel care decide cum se face distribuţia veniturilor, duc la creşterea incertitudinii şi suspiciunii actualilor investitori şi a celor potenţiali. Or, incertitudinea este luată în calculele antreprenoriale ca o componentă a dobânzii. Cei care se simt ameninţaţi nu vor investi decât dacă pot recupera investiţia relativ repede, iar dacă au investit, vor căuta să lichideze şi să plece. Dobânda cu care operează investitorii pe aşa o piaţă este mai mare şi implicit limita de sus a salariilor va fi mai jos. O ţară cu aşa mentalitate îşi merită investitorii cu termen scurt, la limită axaţi doar pe tunuri şi pe fugă.

În schimb, un lucru pe care ar trebui să-l ceară presa economică este eliminarea completă a taxării veniturilor salariale, care este imensă în România şi este suportată în întregime de către angajat, chiar dacă în contabilitate apare ca plătită şi de angajator.

·

Comentarii

  1. nu cred ca articolul din zf propune ca guvernul sa tina preturile la un anumit nivel.
    cred ca vrea sa spuna ca guvernul e slab in a crea legi care sa creeze un mediu echitabil si, in acelasi timp, comparabil cu cel din vest. adica. daca salariul mediu e de 3 ori mai mic, atunci si pretul benzinei sa fie de 3 ori mai mic, in special pentru ca procesele industriale sunt asemenatoare. asta cred ca vrea sa zica in articol.
    pe de alta parte inteleg ce vreti sa ziceti ca piata ar trebui sa se autoreglementeze, dar Romania, ca orice alta tara, are nevoie de acel arbitru care sa defineasca piata si regulile in care jucatorii joaca liberal.

    Alin · 21 decembrie 2014, 17:46 · #

  2. PA-LA-VRE!!!

    Cam ca la invatmantul politic – toarshu’ latrau aducea cam cu anasana la sedinta tehnicianul care repara un utilaj ca sa asculte cum latraul facea morala ca utilajele se strica si nu sunt reparate ..

    Atata timp cat AZI, in conditiile aderarii la UE samd Romania este silita sa “alineze” preturile IN SUS pentru o “concurenta echitabila” bazata pe taxe si accize cat mai mari povestea cu productivitatea este doar o poveste sau prosteala. Aminti-va-ti numa de pretul benzinei – cica acum cativa ani benzina noastra era prea ieftina .. ca pretul “normal” era de 1 USD si noi trebuia sa ne “aliniem” .Ne-am aliniat si acu platim si TVA pe acciza! (asta este culmea nebuniei impozit pe impozit!).
    Idem “productivitatea” poate si este sanctionata prin masuri de “contigentare” sau “antidumping” ori de cate ori careva este deranjat de ca altu are preturi mai mici (pe motiv de mana de lucru ieftina, poluare “la liber”, sanatate publica precara samd)
    In fine “productivitatea” poa fi distorsionata – si este!- prin potectie netarifara (standard ptr castravete!) , prin prime de export samd .
    Si in fine la baza prin doverse scheme de sprijin .. inclusiv prin banci specializate ptr un anume tip de credit – ala agricol!!

    Asa ca azi chiar daca comparam puterea de cumparare casierita din Vest (Auchan, Kaufland) ramane superioara doctorului din Romania sa nu mai zic de casierita de la Carefourul Colentina . Si azi in unele tari (Romania de pilda) munca nu “se mai plateste” . Findca azi painea si uleiul sunt platite “Ca in Vest” si munca este salariata “ca la noi” (un alt exemplu vulgar .. Doi cunoscuti – prin 2008 – erau indiganti ca la noi tigarile sunt atat de ieftine ca ei … cand i-am pus sa compare si alte preturi … au inceput sa intrebe din ce bani mai fuman … )

    Si mai ramane ceva de discutat – daca este normal sa aliniem preturile la “utilitati” si sa platim salarii mici de ce totusi veniturile oamenilor de afaceri romani sunt aliniate la cele din vest sau mai mult?! Si ma gandesc mai ales la importatorii de pui congelati samd . Sa nu imi ziceti ca isi iau jucarele si pleaca! Unde sa plece, sa zicem, Jiji Becalli ?! Casuneanu?! Ca mare parte din oamenii nostri de afaceri sunt precum pradatorii marsupiali din Asutralia – ineficienti (asa ca imediata ce a aparut cainele dingo … )

    A da. Piata … scria unu ca “la el” in Viena plateste 180 euro chirie ptr o garsoniera. In Bucuresti o garsoniera cf I are o chirie de 200-230 euro (poa si 170 una situata mai la dracu) si sa stiti ca mai sunt garsoniere nelocuite!)
    Deci in Romania salriile sunt mai mici dar nu si preturile … Insa masinile scumpe sunt m,ai dese decat in vest (nr de masini scumpe la 10.000 locuitori – imi zicea unu care lucra la o benzinarie in centrul Romei ca a ramas mirat de cate Jeepuri si BMW uri a vazut in Bucuresti. Ma rog nu este masterand insa nu confunda un X3 cu un X5)

    Ghita Bizonu' · 25 decembrie 2014, 10:10 · #

  3. Bizonule, cine te obliga sa cumperi bunuri taxate? Eu unul cumpar tiutiunul, pileala si vreo 70% din potol de pe piata libera iar toalele le iau de pe ‘net la reducere (la fel si muzichia, de pe Amazon.com care nu percepe taxe si impozite).
    Desigur, mai nasolica la gazolina dar si aici ma descurc (daca ti-as spune cum ar trebui sa te impusc). Banii ii pastrez in BTC sau investiti in obecte carora le creste valoarea (si nu sunt impozabile), mi-am optimizat consumul de servicii etc. Deci se poate sa nu hranesti statul, daca stii sa gandesti!

    P.S. Sunt destule firme straine care stiu cum devine de se-ntampla in Romanistan si se ofera sa incheie facturi fictive. Cum altfel crezi ca mi-am luat aparatura electronica de 5000 EUR platind vama pentru “piese de schimb” (adicatelea cam 300 EUR pr total)?

    iosiP · 26 decembrie 2014, 20:01 · #

  4. ZF nu este unic, sunt pline redactiile publicatiilor si televiziunilor de asa zis analisti economici, cu vederi de stanga. Cei mai multi sunt de acord ca trebuie sa existe un salariu minim pe economie, asa ca despre ce vorbim? Mai conteaza cum se face calculul salariului minim pe economie, cand, defapt, el ar trebui desfiintat? Adica in firma mea, pe banii mei, vii tu, statul, si imi spui tu mie cat trebuie sa platesc salariu?! Nu vrei sa-mi spui si ce pret trebuie sa pun produselor mele? Sau mai bine obliga-ma sa pun pret 2lei/produs ca sa si-l permita si saracii.

    Claudiu · 17 ianuarie 2015, 13:25 · #

  5. De cand a devenit ZF o sursa credibila sau relativ decenta de informatii sau analize, reflectii?
    De vreo cativa ani, articolele lor cele mai citite sunt despre schimbarile politice, despre Rusi si Ucrainieni, despre Americani si Chinezi si despre locuri-“minunate”- de vacanta prin lume…

    Gelu · 17 ianuarie 2015, 20:36 · #

Comentează (se va posta după moderare, la intervale neregulate)